Atribuții și responsabilități:
- concepe și realizează, după idei originale, emisiuni muzicale cu caracter complex, cu sau fără colaboratori, emisiuni de sinteză, transmisiuni directe de concerte, interne sau internaționale;
- coordonează emisiuni muzicale și cicluri de emisiuni muzicale, urmărind respectarea formatelor aprobate;
- urmărește asigurarea unei calități superioare a producției editoriale muzicale, creșterea competitivității publicistice de profil;
- sondează piața media în vederea identificării de noi oportunități de producție editorială muzicală;
- coordonează fluxul de emisiuni muzicale informative, asigură selecția judicioasă a știrilor muzicale în funcție de importanță;
- răspunde de programarea armonioasă și echilibrată a valorilor creației și interpretării muzicale, cu ponderea adecvată a muzicii naționale, a creației muzicii românești contemporane și cu promovarea corespunzătoare a valorilor muzicale europene și ale altor parteneri internaționali;
- realizează materiale pentru site-ul instituției, la solicitarea managementului editorial;
- asigură încărcarea cu materiale editoriale la zi a paginii emisiunilor muzicale proprii;
- completează cu acuratețe elementele de identificare a creațiilor muzicale difuzate în emisiunile proprii;
Cerințe pentru exercitarea ocupației:
- cunoştinţe temeinice de teoria muzicii (scris-citit muzical), istoria muzicii, estetică şi stilistică muzicală;
- cunoștințe de jurnalism muzical, acumulate în cadrul specializărilor universitare din domeniul muzică, prin discipline specifice;
- capacitatea de a se informa cu privire la activitatea muzicală din țară și din străinătate, pentru a putea propune/concepe/elabora emisiuni atractive și relevante;
Cum mă pot pregăti pentru a practica această ocupație?
În cadrul Universității Naționale de Muzică, cunoștințele și abilitățile necesare practicării acestei ocupații pot fi dobândite în cadrul mai multor specializări de nivel licență/master (Muzicologie, Sinteză muzicologică etc.), prin discipline precum: Practică redacțională în mass-media, Perspective actuale în muzicologie, Istoria muzicii, Noi istorii ale muzicilor românești, Estetică muzicală, Curente, stiluri și limbaje ale muzicii secolului XX, Elemente de semantica interpretării muzicale, Stilistică muzicală, Armonie, Polifonie, Arta construcției melodice, Teorie-solfegiu-dictat, Teoria instrumentelor și orchestrație, Forme și analize muzicale etc.
Detalii suplimentare:
Realizatorul muzical este muzicianul cu studii muzicale de nivel universitar care realizează, imaginează și creează emisiuni muzicale noi, după idei originale, cu caracter complex.
Originea ocupației este legată organic de domeniul muzical artistic și apare din rațiuni ce decurg din dezvoltarea mass-media. Odată cu intrarea în funcțiune a instituțiilor de radiodifuziune (1928) și televiziune (31 decembrie 1956) s-a creat necesitatea unor meserii specifice orientate exclusiv pe domeniul muzical care să furnizeze emisiunile și transmisiunile de gen, și să constituie totodată o bază de date consistentă care să reflecte viața muzicală.
Dacă ne oprim pentru exemplificare la istoricul Radiodifuziunii românești cu specific muzical descoperim în decursul timpului nume cu sonoritate, precum: Iosif Sava, Olga Grigorescu, Rodica Sava, Gruia Stoia, Ruxandra Arzoiu, Ligia Ardelean, Despina Petecel-Theodoru, Mihaela Doboș, Luminița Arvunescu, Ana Voinescu, Monica Isăcescu-Lup, Irina Vasilescu. Destinele artistice ale acestor creatori de emisiuni și cicluri apreciate de public se identifică cu istoricul și devenirea tradiției radiofonice românești. Putem aminti între realizările de gen proiectul Open Radio (ne auzim, prin satelit, în Europa și în Israel), proiectul patronat de Uniunea Europeană de Radio „Lecţia micului meloman”, „Bucureşti – oraş al muzicii” (concerte menite să reflecte viaţa muzicală din capitala României) sau proiectul „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, devenit un subiect de studiu în școlile din capitală.
În ceea ce privește istoricul prezențelor de realizatori muzicali în Televiziunea Română, și aici sunt consemnate adevărate tradiții în cadrul producțiilor muzicale. Nume precum Luminița Constantinescu, Iosif Sava, Grigore Constantinescu, Marga Huss-Crăciun, Adriana Rogovski, Marius Constantinescu, Claudia Robu, Oana Drăgulinescu, Valentina Băințan semnează cicluri de emisiuni ce au marcat emblematic diversitatea stilisticii muzicale în imagini. Dacă ne oprim doar la „Vă place opera?”, „Maestro”, „Quo vadis opera?”, „Serata muzicală”, „Muzica? nimic mai simplu!”, „Clipe și sunete”, „Music (R)evolution”, „Interviurile Vara Magică”, rememorăm pași importanți, imortalizați pe peliculă, cu aplicație practică și efect de culturalizare a publicului meloman.
